Albinele si albinaritul Ghidul incepatorului

Apicultura (din lat. apis care înseamnă albină) este o ramură a zootehniei care studiază biologia şi tehnologia creşterii şi exploatării albinelor, în scopul obţinerii de producţii apicole ridicate şi a sporirii producţiei de seminţe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităţilor biologice specifice, albinele furnizează omului importante produse, iar prin acţiunea de polenizare încrucişată a plantelor entomofile asigură însemnate sporuri de producţie la multe culturi agricole.

ALBINELE ŞI ALBINĂRITUL

Ghidul Începătorului

- CUPRINS -

Capitolul 1: CREŞTEREA ALBINELOR

1.1. Scurt istoric

1.2. Încadrarea sistematică

1.3. Morfologia şi anatomia albinei

1.3. a. Capul albinei

1.3. b. Toracele

1.3. c. Abdomenul

1.3.1. Aparatul digestiv

1.3.2.Aparatul respirator

1.3.3. Sistemul nervos

1.3.4. Sistemul circulator

1.3.5. Aparatul reproducător

1.3.6. Aparatul de semnalizare

1.3.7. Aparatul muscular

1.3.8. Organele de simţ

1.3.9. Sistemul neuroendocrin

1.4. Ciclul de viaţă

1.5. Organizarea stupului

1.5.1. Matca sau regina

1.5.2. Trântorii

1.5.3. Albinele lucrătoare

Capitolul 2. ABC ÎN STUPĂRIT

2.1. Primii paşi

2.2. Amplasarea stupinei sau a primilor stupi

2.3. Alegerea stupilor

2.3.1. Stupul orizontal

2.3.2. Stupul vertical

2.3.3. Stupul multietajat-sau ME

2.4. Alegerea familiei de albine

2.5. Uneltele şi echipamentele folosite în apicultură

2.6. Hrănirea albinelor

2.6.1. Ghemul de albine pentru iernare

2.6.2. Izolarea termică a cuibului

2.6.3. Calitatea hranei

2. 6.4. Pregătirea rezervelor naturale de miere şi păstură

2.6.4.1. Hrănirea de completare

2.6.4.2. Hranirile de necesitate

2.6.4.3. Hranirea de stimulare

2.6.4.4. Hrănirea energo-proteică pentru creşterea mătcilor

2.6.4.5. Stimularea de atracţie

2.6.4.6. Hrănirea medicamentoasă

2.6.4.7. Amestecurile proteice

2.6.5. Tipuri de hrănitoare

2.7. Reproducţia albinelor

2.7.1. Roirea naturala

2.7.2. Roirea artificiala

2.8. Calendar apicol

2.9. Bolile, malformaţiile, intoxicaţiile şi tratamente

2.9.1. Cauzele greşelilor

2.9.2. Boli necontagioase

2.9.2.1. Boala de mai

2.9.2.2. Diareea albinelor

2.9.2.3. Anomaliile mătcilor

2.9.3. Boli contagioase

2.9.3.1. Boli virotice

2.9.3.1.1. Boala neagră

2.9.3.1.2. Boala în sac sau puietul saciform

2.9. 3.1.3. Boala aripilor deformate

2.9.3.1.4. Alte virusuri

2.9.3.2. Boli bacteriene

2.9. 3.2.1. Loca americană

2.9.3.2.2. Loca europeană

2.9.3.2.3. Septicemia

2.9.3.2.4. Paratifoza sau salmoneloza

2.9.3.3. Boli micotice

2.9.3.3.1. Ascosferoza

2.9.3.3.2. Asperciloza

2.9.3.3.3. Melanoza

2.9.4. Boli parazite şi intoxicaţii

2.9.4.1. Nosemoza

2.9.4.2. Amoebioza

2.9.4.3. Acarioza

2.9.4.4. Brauloza

2.9.4.5. Varooza

2.9.4.6. Senatoinoza

2.9.4.7.Triungulinoza

2.9.4.8. Intoxicaţii

2.10. Dăunătorii şi duşmanii albinelor

2.10.1. Găselniţa sau molia fagurilor

2.10.2. Fluturele cap de mort

2.10.3. Viespi

2.10.4. Lupul albinelor

2.10.5. Furnici

2.10.6. Urechelniţa comună

2.10.7. Păsări

2.10.8. Şoareci sau muride şi chiţcanii

2.10.9. Batracieni şi reptile

2.10.10. Alţi dăunători

Capitolul 3. ÎNŢEPĂTURI DE ALBINE ŞI MĂSURI DE PRIM AJUTOR

Capitolul 4. CURIOZITĂŢI DESPRE ALBINE

Bibliografie