Da, se poate! Se poate ierna "în fundul gol cu succes" :)
Ce înseamnă asta? Stupii au fund de plasa complet descoperit, iar peste ei se trage un sac de nailon.
Cum de este posibil? Albinele încălzesc doar interiorul ghemului de iernare - aerul din jurul ghemului fiind doar cu câteva grade peste temperatura aerului de afară.
Cine iernează astfel?
- Am aflat despre această metodă în cadrul unei conferinţe apicole organizate la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, de la un stupar german. O parte din stuparii germani iernează în acest mod.
- De asemenea, Constantin Hristea în cartea sa, Stupăritul Nou, Bucureşti, 1979, scria despre un roi de albine care iernase cu succes în clopotul unei biserici din Siberia.
- Anul trecut am iernat şi eu doi stupi, având fund de plasă complet descoperit. Iarnarea a fost cu succes, iar anul acesta imi iernez toţi stupii în acest mod.
De ce e mai bine?
- Stupii sunt aerisiţi deci dispare complet pericolul mucegăirii fagurilor - una dintre cele mai mari probleme la iernarea clasică - fund acoperit.
- Se reduce foarte mult efortul de pregătire a stupilor pentru iernare. Căptuşirea stupilor în interior cu: polistiren, burete, perne sau ziare şi în exterior cu catran sau perne de papură nu mai este necesară. Depozitarea materialelor pentru căptuşit nu mai estenecesară. Stupii sunt îmbrăcaţi complet într-un sac negru de nailon lăsându-le doar fundul de plasă descoperit. Se poate aşeza o perna de material textil peste podişor.
- Un avantaj al sacului negru de nailon este izolarea perfectă contra vântului şi încălzirea rapidă primăvara devreme de la razele soarelui.
Concluzie: Albinele sunt adaptate perfect la contactul cu aerul rece al iernii. Grija exagerata pe care o au unii stupari români pentru a le feri de asta, denotă doar o lipsă de înţelegere a modului lor de viaţă. De multe ori această grijă se materializează doar în faguri mucegăiţi şi albine predispuse la diaree în primăvară. Folosind metoda descrisă mai sus câştigi: timp, bani, fagurii nemucegăiţi, albine sănătoase, protecţie împotriva vântului, încalzire rapidă a stupului de la căldura solară.
Stupine iernate în fundul gol:
Opinii la Iernarea stupilor "în fundul gol"
Mă întreb daca am înţeles bine la ce vă gândiţi referitor la folie si vânturi. Oare e un dezavantaj prin faptul că se degradează mai repede folia sau fiindcă face zgomot?
Da, s-ar putea ca şoarecii să constituie o problemă. Pe mine nu m-au vizitat încă, şi sper să nu o facă niciodată :)
Dl Rus in primavara depunerea oualor va fi mai tarzie sau tot la fel ca la cei cu fun inchis ?
Multumesc
Revenind la condens, pot sa spun ca se formeaza cateva picaturi pe folie, dar acestea sunt, cu predilectie, dupa diafragma si, oricum, cad prin sita direct pe pamant. Practic nu am avut nici un fel de probleme din acest punct de vedere.
Salutari si s-auzim de bine...
Ma bucur sa aflu că şi tu iernezi albinele "în fundul gol", căci sunt puţini stupari care ierneaza asftel şi mi-ar place să schimbăm păreri.
M-am gândit la zgomotul ce l-ar putea genera folia, zic totusi că daca o prinzi cu folie scoci, nu e o problema.
Interesantă ideea cu folia transparenta sub diafragmă, ca să poţi vedea albinele fără a intra frigul.
Sunt curios tu cum ai ajuns să adopţi fundul cu plasă.
Acuma am 10 familii, ca si tine si practic deocamdata stuparit stationar.Primele cutii(Dadant pe 10rame 1/1 si magazii 1/2) le-am cumparat de la o firma de profil din Faget (Timis). Sunt cutii pt.pstoral, model italian, cu fund antivaroua detasabil. Fundul acestor stupi este destul de complicat pt.ca au in dotare si un culegator de polen f.simplu ( si f. necesar). Prima data am iernat cu sibarul inchis si inca nu stiam nimic despre folie. In urmatoarele doua ierni am eliminat complet sibarul, iar iarna trecuta am folosit si folia, pe care o tin pe stup tot anul (mai putin in perioadele de cules si atunci cand fac hraniri, deoarece folosesc hranitoare de plastic puse in podisor). Nu am observat diferente majore privind inceputul pontei, de fapt eu nu deschid cuibul in timpul iernii, adica nu scot rame afara sa vad cum stau cu puietul etc. Nici vara nu-i bine sa deranjezi prea mult albinele, cu atat mai putin iarna. Dezvoltarea de primavara este f. puternica pt.ca locuiesc in apropierea unei paduri, sunt si pomi fructiferi in gradinile oamenilor si,in plus, in fiecare primavara am avut cultura de rapita in zona. Din acest motiv, cu exceptia acestui an, am avut probleme cu roitul inainte de "salcam". Anul acesta am reusit sa le strunesc punand colectoare de polen inca de la "pomii fructiferi" (se stie ca una dintre cauzele roitului natural este abundenta culesului de polen din perioada de dezvoltare a familiei). Concluzia mea ar fi aceea ca iernarea in "fundul gol" nu numai ca nu dauneaza, aceasta fiind chiar benefica, chiar si daca nu tinem cont de altceva, decat de eliminarea aproape in intregime a condensului. Pentru mine este clar, voi cauta sa folosesc doar funduri DETASABILE si cu sita antivaroua CU OCHIURI DE 3MM.
Mi se pare că te ocupi de apicultură la modul serios şi îţi urez multa baftă şi rezultate.
Nu am informaţii scrise despre iernarea cu astfel de metode in Germania. Am fost la un simpozion unde a fost prezentată metoda de către un neamţ. Nu a amintit de folie. Ce făceau ei deosebit e că pe la 15 ianuarie, când familia începe să crească puiet, inchideau de jumătate fundul. Eu nu am făcut asta.
Baftă cu stupina şi mai ţinem legătura. Mă bucur să aflu că mai sunt stupari care folosesc metoda aceasta.
Te salut si numai bine...am tot incercat sa gasesc ceva pe la nemti despre folia neagra dar deocamdata nu am dat de filme sau poze cu asa ceva, am studiat totusi sistemul canadian!
Ne mai auzim!
Sistemul deci nu este nou, experienta se gaseste suficienta, mai trebuie cautata.
Mult succes
Mult succes în acest an apicol!
Va felicit domnilor.
Se poate si la noi.....
Ca să te asiguri că noua matcă e dintr-un soi bun ai putea scoate toate ramele cu ouă (doar cele cu oua, nu si cele cu larve deja eclozionate) din stupul proaspat orfanizat (cel cu matca leneşă) şi să dai o rama cu oua dintr-un stup de care eşti mulţumit.
Albinele aflate fără matcă îşi vor creşte botci de salvare din ouăle aduse din celălalt stup. Există o probabilitate mare ca noua matcă rezultată să moşteneasca trăsaturiele bune ale mătcii din a cărui ouă se trage.
Cu toate acestea este foarte probabil ca matca nouă rezultată să fie mai bună, chiar şi daca se trage din ouăle mătcii leneşe.
Poţi să fii optimist că vei avea succes la înlocuirea mătcii. Baftă!
Se pot da turtiţe din pastă de zahăr chiar şi în vremea asta, deşi ar fi mai eficient siropul pentru că albinele nu ar mai trebui să care apă în stup pentru a le putea consuma.
Dacă totuşi ai ceva rame cu miere la roi, nu e neapărat să faci stimulare. Pornesc mai greu, dar nu e pericol să moară căci acum e ceva cules în natura. Oricum vine salcâmul, dacă ai în zonă, şi atunci vor prinde putere.
Întradevăr dacă mergi tot la doua saptamani e prea rar ca să faci stimulare. O stimulare eficientă ar fi 1 litru sirop 1:1 pe stup pe săptămână.
Sunt nou in domeniu,al doilea an,citesc cu interes tot ce este legat de ALBINE si sunt convins ca atat timp cat ELE exista va exista si viata pe pamant.
Ma bucur ca am multe de invatat,citind aceste articole.Atunci cand voi fi in masura sa impartasesc din experienta mea o voi face cu placere.Deocamdata confectionez lazisi rame...
MULTA BAFTA TUTUROR
Mă bucur că ne citeşti cu interes. Nu aştepta să devii expert pentru a împărtăşi din exprienţele tale, poţi să scrii chiar acum - multă lume e interesată de problemele cu care te confrunţi când începi o stupină de la zero.
Multă baftă.
am pus in fiecare cate 2 rame cu puiet din alte familii mai puternice si astept rezultatul.
Probabil ar fi nevoie de matca noua.???
multumesc.
Dacă familia e bolnavă, ar trebui mai intai găsita cauza si tratata, deşi ajutorul cu puiet nu poate face decat bine.
Dacă observi că matca nu depune destule oua, întâi verifica dacă nu cumva stupul a intrat in frigurile roitului (are botci de roire insamantate), căci atunci matca nu mai depune atat de mult. Dacă nu este cazul atunci poate întradevăr ar fi bine să schimbi matca.
Nu stiu cum sunt lazile cu "pivnita". Poti sa ne dai niste detalii, eventual niste link-uri.
Ce e important e ca la ultimal tratament din toamnă să nu fie puiet în stup. Paraziţii din celulele cu puiet căpăcit nu sunt omorâţi de tratament şi ies pe urmă.
Poţi să mai faci încă un tratament la începutul lui octombrie, dar ai grija la temperatura - albinele nu trebuie sa fie în ghem.
Îţi recomand să recitesti prospectul Varachetului, acolo ai toate detaliile.
Bafta!
la 25 de stupi?
este viabil se pot lua banii daca ai proiectul bine facut?sau este cacialma cheltuim banii pe proiect si asta sa terminat.
Si eu mi-am făcut probleme la început, dar totul pare să fie cinstit, cel puţin în Cluj.
Saptamâna trecuta am primit vestea că am primit fondul şi pot să încep să mă autorizez. Proiect făcut la OJCA Cluj (500 RON), plus vreo 100 RON alte cheltuieli si vreo 2-3 zile de concediu. Totul pe cinstite, nu cunosteam pe nimeni.
Pe viitor vă rog să puneţi comentariile legate de măsura 141 pe unul din articolele mele legate de acest subiect.
despre unificare.eu anteleg asa:matca mai putin prolifica scoasa afara iar albina ramasa unificata cu alt stup mai slab in felul acesta albina fiind numeroasa are sanse mai mari sa iasa an primavara.asa o fi oare? multumesc.
Pentru a îndepărta riscurile ca matca rămasă să fie omorâtă de albinele cărora le-a fost luată matca, este bine ca matca aleasă să fie pusă într-o cuşcă pentru mătci, câteva zile. Sincer, nu am facut asta niciodată.
O alta metodă bună este orfanizarea unei familii şi aşezarea ei în lada celeilalte familii după o foaie de ziar găurită în câteva locuri. Asta le dă albinelor timp să-şi uniformizeze mirosul şi să se unească.
Eu am făcut uniri reusite si fără foaia de ziar, aşezând cele două familii în două extremităţi opuse ale lăzii şi unindu-le după câteva zile.
În toate cazurile se încearcă uniformizarea mirosului celor două familii. Eu am folosit pentru asta roiniţa (lămâiţă) sau pur şi simplu am afumat puternic ambele familii înainte de unificare.
Există şi riscuri într-o astfel de unire - riscul de a pierde matca rămasa, dar sunt destul de mici ca să merite încercarea.
Eu întotdeauna unesc familiile mici sau cele fără matcă, înainte de iernare.
nu vreau sa va plictisiti de adevarul meu.
va multumesc
Multa bafta Gigi!
Si tie sanatate si multa bafat.
Multumesc pentru antelegere
Gigi.
Pui te rog intr-un nou comentariul link-ul reportajului din Ungaria?
In timpul iernii am observat intre fundul stupului si rame turtuti de ghiata.Oare acesta sa fi fost condensul?
Stupul a fost iernat cu fund de plasa .In loc de podisor folie transparenta,o placa de poliester cu densitate mare si grosime 2cm ,apoi capocul.Urdinisul deschis la maxim si gratie de soareci
Anul acesta iernez 12 stupi in acest mod.Om vedea la primavara ce concluzii tragem.
Cu calculatorul nu ma descurc prea bine si ma prezint aici.un_escu apiardealul stupina in zona Argesului.
Multumesc mult pentru impartasirea experientei dumneavoastra. Deci ati observat un consum de miere usor mai mare. S-ar putea sa fie normal, fiind un pic mai frig in stup. Insa cred ca la primavara o sa ne puteti confima mai clar acest aspect, acum ca iernati mai multi stupi "in fundul gol".
Eu nu ma pot pronunta in aceasta problema nu am facut masuratori comparative. Ceea ce pot confirma e ca stupii ierneaza bine cu fund de plasa si pregatirile de iernare sunt mai usor de facut.
Referitor la subiect , eu am toti stupi cu fund av si nu mi-as mai lua niciodata fund cu stup plin , are numai dezavantaje.
Parerea mea e ca nu comitem o răutate faţă de albine iernându-le cu 2-3 grade mai puţin în stup, într-un mediu uscat şi ferit de vânt şi curenţi. Afirm cele mai de sus fiindcă albinele nu încălzesc niciodata aerul din stup, ci doar ghemul, de aceea aerul din stup nu v-a fi nicidata cu 2-3 grade mai cald decât cel exterior. Stupul cu fund de plasă e aerisit şi ramele nu mucegăiesc. Dacă se trage un sac de polietilenă neagră peste stup, albinele sunt şi mai bine protejate de vânt iar la soarele timid din iarnă se încălzesc mult mai repede de la culoarea neagră şi albinele ies la zborul de curaţire.
Nu e o răutate din partea stuparului să ierneze stupul în fundul gol ci pur şi simplu un mod mai practic de a face iernarea şi sănătos pentru albine.
cresterea matcilor:
am vazut pe net multe reportaje cu privire la acest subiect dar nu spune nimeni de unde se procura cubuletile de ciara,inelele an care se introduc fundurile de botci,acele pensete pentru mutarea larvelor etc etc.Am vazut ceva asemanator cu dintii la grebla de lemn si probabil ca se folosesc la confectionarea fundurilor de botci dar trebue mulajele acestora,de unde se cumpara? Este o munca migaloasa ce necesita multa rabdare,andemanare,timp si multa tragere de inima. Multumesc Gigi
ma numesc adrian
sunt incepator in ale apiculturi
nu prea stiu multe despre iernarea albinelor
am 2 familii care le-am iernat in stupi 1/1 cu ghem care se intinde pe 5 rame
intrebarea care o am cam cat trebuie sa fie deschizatura urdinisului casa nu imi mucegaiasca faguri. Avand in vedere ca acum este deschis cam 4 cm. Un sfat care l-am primit de la un apicultor batran este ca ar fi un centimetru pe rama dar nu sunt asa sigur.
De aceea astept si parerile dumneavoastra.
iti recomand, invitandu-te pe tine si pe cei ce citesc aceste rabduri pe http://forum.apiardeal.ro/index.php
cu totii vom fi castigati
noi invatam de la tine, tu de la noi
te astept. userul meu e FlorinI
eu am inceput in 2010 tarziu ,in acest moment cand e frig si zapada , imi confectionez stupi orizontali, dar dupa ce am citit despre iernare in fundul gol , parca imi pare rau ca nu am dat mai de mult peste acest blog, dar TOT INAINTE. Si am intentia de a ma extinde.
Ma bucur ca mai sunt oameni ca tine.Am citit tot ce-ai scris aici si raspunsurile altora .Si numai din modul politicos de a raspunde ti-am "citit" ;valoarea ta ca om .
Sunt stupar mai vechi, dar, recunosc, nu auzisem de fundul anti varroa.Pt mine as avea o intrebare:cum se foloseste si ce efecte are tot timpul anului(unul dintre ele il intuiesc :
albinele n-o sa mai faca asa usor barba la urdinis).
Pt unii incepatori, le recomand sa citeasca in primul rand din manuale de specialitate (eu am invatat si crescut matci numai dupa carte si pot spune ca e suficient de usor si in plus iti aduce satisfactii uriase-o matca buna=o recolta bogata)
Multe succese si "la multi ani" tuturor celor ce iubesc aceste animalute sau apreciaza munca stuparilor.
vasile 29
Legat de cresterea matcilor. Am incercat si eu metoda prin "dubla transvazare a larvelor". Imi faceam funduri de botci din ceara obtinuta din capacele de celule. Grebla aceea pe care ai vazut-o tu la asta se foloseste - e un mulaj pentru fundurile de botci. Eu mi-am confectionat-o singur din lemn de esenta tare. Se umezeste cu apa apoi se introduce de vreo 3 ori in ceara, apoi imediat ce se solidifica un pic ceara, capacelul se desface prin rotirea lui. Insa aceasta metoda e intradevar migaloasa si cere mult timp. Mai rentabil e sa folosesti cutia jenter. Costa vreo 300RON dar obtii matci de calitate direct din ou si e mult mai usor. Aici poti sa vezi cum se incepe treaba: http://stuparul.blogspot.com/2010/07/cresterea-matcilor-cu-cutia-jenter.html
Ca si dezavantaje am auzit de la un stupar ca el crede ca genereaza furtisag, eu insa nu am observat asta. Probabil le daduse sirop de stimulare toamna si i s-a scurs sirop prin sita.
Mult succes si tie! Tinem legatura.
Va salut apicultorilor ,fara sa fac reclama cuiva dar raspund la o intrebare mai inainte pusa cu privire la rame din plastic,ele se gasesc la http://www.ovisan.ro/ iar in legatura cu fundul de plasa eu am in aceasta iarna 42 de familii care se conporta excelent si nici una na fost mai mare de 6 rame.
Mihaita ,mai lasat mut la vederea lazilor pe 12 rame,in special podisorul multifunctional.
Apropo si eu am toate lazile cu familii pe 12 rame si voi folosi magazii 1/2 de 155 cm.
SUCCES IN CONTINUARE ,NUMAI BINE.
Mă bucur de asemenea să aflu că iernezi în fundul gol și ești mulțumit.
Apropo', daca citeste cineva care are multietajat, sant foarte interesat de experienta sa.
Vasile