Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 14 din 9 ianuarie 2014


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Obiectul prezentei legi il constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activitatii apicole in scopul protejarii albinelor.
(2) Cresterea albinelor este o indeletnicire traditionala a populatiei si constituie, prin rolul sau economic, ecologic si social, o parte a avutiei nationale.

Art. 2
Activitatea in apicultura poate fi practicata de orice persoana fizica sau juridica ale carei familii de albine sunt inscrise in Registrul agricol, inregistrate/autorizate la Directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, detine carnetul de stupina, si are familiile de albine identificate in sistemul unitar de identificare a stupinelor si stupilor.

Art. 3
Apicultorii organizati in forme asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru infiintarea, dezvoltarea si modernizarea stupinelor prin accesarea masurilor prevazute in programele nationale sau europene destinate acestui sector.

Art. 4
Apicultorii pot participa la programe de formare profesionala organizate de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" sau de alti furnizori de formare profesionala autorizati, in conditiile legii.

Art. 5
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) apicultura – ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, exploatare, inmultire si ameliorare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul obtinerii si folosirii produselor apicole si polenizarii florei entomofile;
b) produse apicole – produsele obtinute de la familia de albine ca rezultat al activitatii acesteia, sub denumirea de miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, ceara, propolis, venin de albine;
c) material biologic apicol – orice material biologic provenit din familia de albine care poate fi utilizat pentru reproductie si selectie, pentru activitati apicole sau pentru comercializare;
d) apicultor – persoana care detine, creste si/sau exploateaza familii de albine;
e) stup – echipament apicol, asamblat, care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare si este utilizat atat in stuparitul stationar, cat si in stuparitul pastoral;
f) familie de albine/colonie de albine – unitate biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori, faguri pentru dezvoltarea si depozitarea hranei, care se afla intr-un stup;
g) roi artificial pe faguri – unitate biologica alcatuita din rame cu faguri, in general 3 – 5, cu puiet in toate stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata;
h) roi la pachet – unitate biologica alcatuita in general din 1 – 1,5 kg albina tanara insotita de o matca imperecheata si care nu cuprinde faguri;
i) matca/regina – singurul individ femel din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabil sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate;

j) trantor – individ mascul din familia de albine apt pentru imperechere cu matca;
k) stupina/exploatatie apicola – totalitatea familiilor de albine detinute de o persoana, care poate fi amplasata pe o singura vatra sau pe mai multe vetre, in numar variabil. O stupina/exploatatie apicola poate cuprinde echipamente specifice, utilaje si constructii necesare pentru desfasurarea activitatii apicole;
l) vatra de stupina – locul/suprafata de teren pentru amplasarea unei stupine, in sistem stationar, permanenta sau in sistem pastoral ori temporara. Vatra poate fi permanenta daca stupii sunt amplasati in acelasi loc pe toata perioada anului sau cel putin pe perioada iernarii ori temporara, atunci cand stupii sunt transportati si amplasati pe o perioada limitata de timp in vederea valorificarii unui cules;
m) stuparit stationar – sistem de intretinere si exploatare a familiilor de albine pe aceeasi vatra pe toata perioada anului;
n) stuparit pastoral/transhumanta – sistem de intretinere si exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijata;
o) plante entomofile sau flora entomofila – plante ce sunt polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
p) polenizarea plantelor – proces prin care polenul este transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces prin care se asigura fecundarea plantelor. Polenizarea entomofila, dirijata, cu albine, se realizeaza in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
q) baza melifera – totalitatea plantelor din flora spontana si cultivata, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mana;
r) rasa de albine – populatie de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
s) familie de albine de elita – familie de albine de rasa pura, cu performante superioare selectionate, ca urmare a aplicarii unui program de ameliorare specific si care transmite constant, prin descendenta, insusirile respective;
sh) stupina de elita – stupina autorizata de autoritatea competenta in domeniu, respectiv Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" in cresterea familiilor de albine de elita si producerea de material biologic selectionat;
t) stupina de multiplicare – stupina autorizata de autoritatea competenta in domeniu, respectiv Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita, conform programului de ameliorare la albine;
tz) carnet de stupina – document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, care contine informatii cu privire la miscarea efectivului, starea de sanatate si intretinere a fiecarei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasarile in pastoral, precum si alte operatiuni din domeniul apicol;
u) valoare de piata – pretul pe care apicultorul il poate obtine prin vanzarea familiilor de albine si a productiei de miere obtinuta in urma culesului.


Capitolul II - Ameliorarea raselor de albine


Art. 6
(1) Ameliorarea raselor de albine se realizeaza prin programe de ameliorare intocmite de organizatiile si asociatiile acreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" pentru infiintarea si mentinerea evidentelor genealogice, respectiv registre genealogice.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" va elabora manualul de proceduri pentru acreditarea organizatiilor si asociatiilor crescatorilor de albine care infiinteaza si mentin evidente genealogice, respectiv registre genealogice, care se aproba prin decizia directorului general al Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu".

Art. 7
Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" elaboreaza metodologia privind realizarea si omologarea de noi creatii biologice – rase, linii si hibrizi, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.

Art. 8
In scopul imbunatatirii resurselor melifere, autoritatile administratiei publice locale vor folosi cu prioritate terenurile pe care le au in administrare la plantarea terenurilor improprii pentru agricultura, a rapelor, a marginilor de drumuri, a spatiilor verzi, arbori, arbusti si alte plante ornamentale care prezinta si interes pentru apicultura.

Art. 9
Apicultorii care amplaseaza stupine in pastoral sau la iernat sunt obligati sa anunte autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se afla, locul, perioada, numarul familiilor de albine, precum si adresa detinatorului de stupi, asigurand evidenta acestora, dar si protectia familiilor de albine impotriva tratamentelor fitosanitare.

Art. 10
(1) Polenizarea dirijata a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizeaza pe baza de contracte incheiate intre proprietarii familiilor de albine si detinatorii de culturi.
(2) Costurile prestatiei de polenizare se stabilesc prin negociere intre parti.

Art. 11
(1) Autoritatile administratiei publice locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice vor asigura apicultorilor vetre de stupina temporare sau permanente, pe baza cererii depuse de catre acestia la consiliul local.
(2) Vetrele de stupina pot fi atribuite in judetul de domiciliu al apicultorului sau in alte judete.
(3) Suprafetele de teren atribuite gratuit de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de administratorii terenurilor agricole sau silvice pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, in locuri accesibile mijloacelor de transport, si nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si de 50 m2 pentru pavilioane.
(4) Durata atribuirii si conditiile de folosire a acestor terenuri, precum si obligatiile partilor se stabilesc prin contracte care se incheie intre beneficiari si detinatorii terenurilor.

Art. 12
(1) Pana la data de 1 martie a fiecarui an, consiliile locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice, inventariaza atat suprafetele de teren aflate in domeniul public sau privat al statului care se acorda apicultorilor pentru amplasarea vetrei de stupina, cat si baza melifera existenta pe teritoriul acestora, in vederea comunicarii si repartizarii suprafetelor melifere catre apicultorii care doresc sa se deplaseze in pastoral.
(2) Pana la data de 15 martie a fiecarui an, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale solicita, in scris, de la consiliile locale, precum si de la administratorii terenurilor agricole sau silvice, suprafetele de teren inventariate in vederea informarii apicultorilor care doresc sa se deplaseze in pastoral.
(3) In vederea repartizarii suprafetelor melifere prevazute la alin. (1), apicultorul, direct sau prin intermediul formei asociative, depune/transmite o cerere la consiliul local sau la administratorii terenurilor agricole sau silvice.
(4) Consiliile locale sau administratorii terenurilor agricole sau silvice, dupa inregistrarea si centralizarea cererilor, solutioneaza mai intai solicitarile apicultorilor domiciliati in localitatile aflate in raza acestora, iar excedentul il repartizeaza celorlalti apicultori solicitanti din alte localitati/judete.
(5) In maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupina, apicultorul isi amplaseaza panoul de identificare a stupinei si comunica, in scris, consiliului local sau administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza carora isi deplaseaza stupii in pastoral, mentionand locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numarul familiilor de albine, precum si datele de contact pentru a putea fi instiintat, la timp, in cazul aplicarii unor tratamente cu substante chimice la culturile agricole.
(6) Pe panoul de identificare vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra si numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
(7) Amplasarea familiilor de albine se poate face si pe terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si/sau juridice, cu acordul proprietarului, in conditiile prezentei legi.

Art. 13
(1) Amplasarea familiilor de albine pe terenurile detinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanta de cel putin 5 m fata de caile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietatilor din domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.
(2) Daca distanta fata de obiectivele prevazute la alin. (1) este mai mica de 5 m, familiile de albine trebuie sa fie despartite de acestea printr-un gard, zid, plasa ori alt obstacol prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m, masurata de la nivelul solului, si care sa continue pe aceeasi linie inca 2 m dincolo de stupii amplasati la extremitatile stupinei.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2), nu este limitat.
(4) Apicultorii sunt obligati sa respecte distanta dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din paduri, de minimum 300 m la culturile agricole si sa nu amplaseze stupina pe directia de zbor a albinelor apartinand altor stupine sau sa amplaseze stupina intre alte stupine si sursa de cules.

Art. 14
Apicultorii sunt obligati sa respecte normele sanitar-veterinare privind diagnosticarea si tratamentul familiilor de albine bolnave.

Art. 15
(1) Pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, detinatorii de suprafete agricole si silvice care efectueaza tratamente chimice la culturile agricole si silvice pe care le detin sunt obligati sa anunte, in scris, consiliile locale cu cel putin 48 de ore inainte de efectuarea tratamentului, precum si denumirea produsului folosit.
(2) Consiliile locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie sa anunte, in scris sau telefonic, apicultorii care au vatra de stupina stationara/permanenta sau temporara/pastorala, cu cel putin 24 de ore inaintea efectuarii de catre detinatorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substante chimice, in vederea prevenirii intoxicatiilor la albine.
(3) In cazul in care apicultorul, prin nerespectarea de catre detinatorul de suprafete agricole si silvice a prevederilor alin. (1), inregistreaza mortalitati la familiile de albine, consiliul local si administratorii terenurilor agricole sau silvice, in baza documentului sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalitatii, intocmesc un proces-verbal de evaluare a pagubelor si stabilesc cuantumul despagubirilor care se acorda apicultorului de catre detinatorii de suprafete agricole sau silvice, la valoarea de piata a familiilor de albine si a productiei de miere care ar fi trebuit obtinuta in urma culesului.

Art. 16
(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate inregistrate in circulatie, care efectueaza transportul stupilor in pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.
(2) Prevederile alin. (1) intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 17
Avand in vedere importanta deosebita pe care o are baza melifera nationala pentru apicultura si productiile realizate, organizarea activitatii de stuparit pastoral reprezinta o prioritate pentru consiliile locale, precum si pentru administratorii terenurilor agricole sau silvice.


Capitolul III - Dispozitii finale


Art. 18
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) avertisment sau amenda de la 25 lei la 50 lei, in cazul nedetinerii carnetului de stupina;
b) avertisment sau amenda de la 50 lei la 75 lei, in cazul necompletarii carnetului de stupina;
c) avertisment sau amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul neidentificarii stupilor de catre apicultor, la formele asociative de profil legal constituite, conform legislatiei in domeniu;
d) avertisment sau amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul neidentificarii stupilor de catre formele asociative de profil, legal constituite, conform legislatiei in domeniu;
e) avertisment sau amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate in pastoral;
f) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul vanzarii materialului biologic apicol de elita si multiplicare neautorizat;
g) cu amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul neanuntarii de catre apicultor, in maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatra, a consiliului local si a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza caruia se deplaseaza cu stupii in pastoral;
h) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii de catre apicultor a distantelor dintre stupine la masivele melifere din paduri;
i) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii de catre apicultor a distantelor dintre stupine la culturile agricole;
j) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul amplasarii de catre apicultor a stupinei pe directia de zbor a albinelor apartinand altor stupine sau amplasarii stupinei intre alte stupine si sursa de cules;
k) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, in cazul nerespectarii prevederilor art. 15 alin. (1) si (2), cat si acordarea de despagubiri apicultorului pentru daunele create;
l) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii prevederilor art. 13 alin. (1) si (2).
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
a) persoane imputernicite de primar sau primarul general al municipiului Bucuresti, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g) si i) - l);
b) persoane imputernicite din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a);
c) persoane imputernicite din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b) - f).
d) structurile teritoriale de regim silvic, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g) si h).
(3) Contravenientul poate achita, in cel mult 48 de ore de la data incheierii sau, dupa caz, de la data comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 19
Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 20
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 5 august 2010, se abroga.


Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.